Anticariat

OOC: Undeva pe o straduta de pe langa mall. Ora:15:30 dupamasa. O zi calda. Totusi bate vantul si sunt nori. O vara precoce.
BIC:
Multumii batrnului vanzator c-o miscare simpla a capului. Devenise client fidel de cand descoperise o mina culturala acolo. Carti bune, frumoase si vechi regasite intr-un magazin prapadit. Carti pierdute de-alungul anilor de cand au aparut diversi scriitori gen ' Sanda Brown" sau mai nou "Stephanie Mayer " ,sau cum se numea, care a adus noua mare iubire a tuturor adolescentelor ce sufera de sindromul premenstrual: " Twilight" carti bune de pus la foc.*
Iesii din magazin auzind colopotelul sunand, semn ca usa se deschise.
Isi simtii parul negru lovit din toate directile de vantul racoros al acelei dupamieze. Dadu' de cateva ori paginile noii sale achiziti si zambii.
Sonetele lui sheakspeare ranjii scurt si inchise cartea punand-o in geanta ce-i atarna pe-o parte.
Privii in gol cateva clipe inainte sa-si netezeasca rochita alba, usor luata de vant, deasupra genunchilor.
Era imbracata c-o rochie alba, ce-i lasa genunchii albi si bine conturati la vedere ca de altfel si picioarele albe, cu un decolteu cel putin generos. PE deasupra o jacheta din blugi si in picioare sandale.
Usor c-am frig isi zise si se indrepta de la mijloc apoi isi aranja pletele rebele, negre, cu onduleuri mari, dandu-l pe spate.
OOC: Imi pare rau pentru fani Twilight, nu vreau sa-i jignesc doar ca din mutle puncte de vedere acea carte e....(ma abtin)

După cam o oră de privit cărţii , se decise să îşi cumpere una , nu era ceva stilat decât exact ceea ce îi plăcea şi ei , o carte pe care o începuse în copilărie dar nici până acum nu o terminase , Mircea Eliade , ''Noapte de Sânziene'' , îi plăcea să citească aceste cărţii deşi pe aceasta nu apucase să o citească cap-coadă.
Plăti cartea pe care o îndesă într-o plăsuţă de carton , unde se mai aflau două carţi printre care şi ''Copilul născut joi'' şi ''Hotel Transilvania'' , nu prea se potriveau o carte despre dragoste şi una despre vampirii.
Ieşi din magazin îndreptându-se spre cafeneaua din colţ sperând să aibă puţină lectură acolo alături de o ceaşcă cu cafea.

Se opri la coltul unui zid, evitand sa priveasca spre persoanele din jurul ei.
Se lasa sa cada incet pe genunchi, in timp ce ciorapii albi, din matase tivita cu dantela ii alunecara usor pe glezna, dezgolindu-i piciorul.Insa nu-i lua in seama, incepand sa scanceasca si strangandu-l pe Sakutaro la piept.

-Uuu ... uuu ... murmura fetita muscandu-si buzele si oftand incet, imperceptibil.

Se aseza sprijinita de zid, lasandu-si cateva suvite castanii-roscate sa-i cada pe frunte, iar de pe frnte pe fata.

Era imbracata intr-o rochita alba, lolita si, ca deobicei, il luase pe Sakutaro cu ea.

Se apropie de cafenea şi deschise uşa provocând un mic scârţâit , îşi aşeză fustiţa ce fusese luată prin şterse de uşă şi întră cu paşi mărunţi în cafenea.
Îşi lăsă plăsuţa pe canapea , şi apoi se aşeză imediat lângă ea , privind în jur văzând lumea.Îl privi şi pe ospătarul ce venise să îi ia comanda.
-O cafea cu lapte. comandă ea apoi îşi căută cartea începând să o răsfoiască puţin.

o umbra, o miscare oarecare, ceva fugar pentru acea pozitie. Isi intoarse incet capul catre locul unde crezuse ca vazuse o umbra.
Ahem, nu m-am tampit! Sau cel putin asa cred. se tot gandea ca poate are halucinatii dupa ce a citit atata Ghiote si Sheakspeare.
se cutremura
Mai bine ma ag la caragiale sa ma intorc la realitate. Drace! ranjii scurt si se gandii brusc ca e prea atrasa de teatru in acele zile.
Respira usor simtind aerul rece pana in plamani. Intr-un mdo dubios il simtise, fusese constienta de el. Cum intra, cum iese.
Cand oamenii vor fi constienti de orice miscare,banala chiar si cea de a manca, constiinta lor va iesii din cercurile pamantene. Sau cam asa spunea cioran
Isi stranse pumnii si se desprinse o clipa de realitate cand pur si simplu o lua in directia sunetului, umbrelor si in orice caz trebuia sa-si dovedeasca siesi ca nu e nebuna.
La un moment dat, la un colt de strada se oprii ramanand usor chiauna
salut ranjii.
Privii fetita de sus. Isi amintii de o lucrare pe care o scrisese. 'Cossette", 'Cossette' a ei, cu nume furat si criminala.
se scotocii prin buzunare in cautarea a ceva dulce. Ii intinse palma pur si simplu

Isi ridica incet privirea in pamant, dandu-si la iveala ochii mari, de un mov-albastru deschis, incadrati de genele lungi, ce contrastau parca usor cu trasaturile de copil si restul fetei albe.
O privi cateva clipe, fara a spune insa nimic, analizandu-i repede chipul si imbracamintea.

In cele din urma se agata de mana ei, ridicandu-se, inca strangandu-l pe Sakutaro.

Insa ramase tacuta, proptindu-si din nou privirea in pamant.

Zambii si isi retrase palma lasandu-i ei in palma ciocolatelele Kinder pe care le avea in mana.
Ii zambii scurt si se lasa usor in fata pentru a ajunge la nivelul ei. O privii in ochi
esti orfana? ii privii hainele murdare si chipul asuprit de praf. Aproape ca nu-i venea sa creada cat era de frumoasa acea copila in spatele murdariei adunate de cand statea pe strazi, probabil.
Ii fixa privirea pe chipul si-apoi pe ochii ei movi si ranjii.
se simtea stapanita de o oarecare compatimire si imblanzire astdle nici privirea nu-i mai era chiar asa rece. Era aproape materna.
Vantul ii misca hainele si parul, pletele negre venindu-i putin pe fata, peste barbie
tu ar trebui sa fii descendenta Daianei-nu-mai-stiu-cum. Tipa care era cunoscuta doar pentru ca avea ochii movi ranjii si-si puse mana in capul ei mangaind-o pe crestet

-Cine avea ochii mov?intreba Maria intrucat ultima fraza a fetei ii starnise brusc curiozitatea.Defapt ... mama zicea ca nu stie de ce am ochii mov.Insa nu stiu cum ii avea tata.Oricum, nimeni din familie nu avea ochii mov ...
Incepu imediat fetita sa vorbeasca, dand totusi dovada de o educatie ... daca nu aleasa, macar mult peste mediu.
-Sunt Maria Ushiromiya, se prezenta ea facand o plecaciune foarte scurta si aranjandu-si apoi rochia ce fusese odata alba.

Ranjii scurt
Iti povestesc pe drum zambii scurt si-i facu semn cu capul sa o urmeze. Se indrepta de spate, oasele trosnindu-i.
ce rahat! Prea multe ore in atelier si pe scaun la redactie
O lua inainte, totusi mergea cu pasi micuti cat fetita, si-asa foarte slaba, sa o poata urma fara probleme.
Isi trase mai bine geaca peste piept. Frigul aproape ca-i intrase in oasele decalcifiate de la ultimul regim incoace.
Casca lung, dandu-si parul pe dupa ureche. Se simtea obosita, pierduta, usor lipsita de forta pentru putinul moment cand se simtii cu adevarat prezenta in acea lume, pe acea strada, in acel vant.
Departe de lumea unor carti, a unor scrieri, a unor ore de modelat si desenat.
Niciodata nu picta, nu putea sa picteze, poate doar in tus si rar.
Se oprii pe strada. semaforul se facu din verde in rosu, insa nu merse mai departe. Astepta fetita.
isi trecu' mainile peste fata, cascand larg.
Am nevoie de o vacanta

O urma in liniste, taraind animalul de plus dupa ea.
Facea pasi mici.Chiar si pentru o persoana de varsta ei.Si, cu fiecare pas, aproape ca se impiedica de orice denivelare din asfalt.Insa nu cadea niciodata.
Si nici nu parea sa resimta racoarea zilei.

-Unde vrei sa mergem?intreba totusi Maria intr-un final, nu pentru ca ar fi fost foarte curioasa, ci pentru ca nu avea altceva mai bun de facut.

Zambii scurt si se intoarse catre ea.
Momentan, la mine. vedem noi dupa ii intinse mana, semn ca vrea sa o ia pe a ei intra sa, pentru a traversa impreuna.
Banuia cam in ce stadiu ar trebui sa fie fetita avand in vedere ca umbla pe strazi si cel mai probail manca din an in paste.
Sau cel putin asa vedea e lucrurile.
O privii cateva clipe punand la punct detalile ei, in mintea ei.
Asta nici ca as fi vazut-o vreodata zambii scurt si astepta.
Se facuse verde si simtea lumea ce o impingea pe la spate ca sa-si faca loc, sa treaca mai repede strada aglomerata.

Traversa alaturi de femeie, prinzandu-se strans de mana ei si privind masinile putin incurcata.
Nu prea era obisnuita cu asa ceva, mai ales ca Rosa o lua deobicei de mana pentru a o tari in urma ei.

O tinu strans pe fetita de mana. Contrastul termic dintre palmele lor o mentineau treza, prezenta si obosita. injura in mintea ei. Era un intreg conflict intre ce vroia ea si ce simtea.
Era atenta, complet la fata. Avea grija sa o tina usor dar ferm, sa o ghideze fara o trage brutal sau o a forta sa mearga.
Isi inchise ochii, pentru scurtul timp cat asteptara autobuzul. O mai tinura asa cateva minute pana cand ajusnera in fata unei cladiri imense, de cincizeci de etaje.
Ii facu semn sa o urmeze.


OOC:
Actiunea dintre Maria Ushiromiya si Odradek Francesca va continua la camere, daca alti useri nu doresc sa mai treaca pe aici rog un administrator/mod sa inchida topicul.
Multumesc anticipat

Cafeaua îi fu' adusă luă şi o gustă , era destul de bună.
Continuă să soarbă lent cafeaua în timp ce citea cu atenţie cuvintele din aceea carte , fără ca un gând să îi treacă prin minte , auzi cum picăturile de ploaie începeau să bată cu putere în geamul de lângă ea.
''A început ploaia...grozav!'' replică pentru ea , atenţia findu.i distrasă de ploaie.