Printre trandafiri..

Ieşise la o plimbare în grădină, trandafirii proaspăt înfloriţi atrăgându-i atenţia. Se apropie de ei, atingându-i încet, indecisă fiind dacă să ia sau nu unul.

Stateam in foisorul din mijlocul gradinii.Un foisor pe care trandafirii de culoare neagra aproape l-a acoperit.Stateam pe banca,in fata unei masuta pe care isi facea veacul un bol de cristal.In el salasluia un trandafir albastru,unul dintre acei trandafiri legendari ce innebunea pe orice cu mirosul lui

Observând o intrare prin multitudinea de trandafiri, nu ezistă să păşească printre, ignorând ghimpi ce doreau să îi pătrundă în piele. Ajunsă în sfârşit înăuntru, observă pe dată trandafirul albastru,zâmbind destul de pronunţat, apropiindu-se de el.
"Ah, mi-a lipsit...pe celălalt l-am lăsat acasă."

Imi indrept privirea verde spre ea,ranjind usor
-Sa inteleg ca-ti place?

-Huh?
În preocuparea ei pentru trandafir, nu sesiză prezenţa altei persoane. Însă apucând cu graţie trandafirul, se întoarse spre el, zâmbind slab.
-Tu ce crezi...? Evident că da.

M-am ridicat indreptandu-ma spre ea,apucand trandafirul usor,punandu-l inapoi in globul de cristal
-Nu e bine sa-l scoti din glob,nu-mi permit sa-l pierd

-Ah, dar am şi eu, şi nu a păţit nimic dacă l-am atins, dar..e al tău, deci nu mă bag, şopti uşor dezamăgită, privind după în jurul său.

-Cand un vampir pur-sange se naste un trandafir albastru infloreste si i se ofera.Trandafirul asta are peste 1.000 de ani...insa...
M-am apropiat de ea facand ca un trandafir negru patat cu rosu sa-mi apara in mana
-Asta ti-l pot oferii

-Ah, iarăşi acea poveste...din acest motiv am şi eu unul, dar e mai în vârstă decât al tău, cu mult...mormăi, ultima parte zicând-o mai mult pentru ea.
Privi trandafirul, zâmbind slab.
-Mulţumesc, şopti, luându-l.

Imediat ce a luat trandafirul m-am dus la locul meu,privind ganditorul ''tradanfirul eternitatii''

Observând un scaun, se aşeză fără ezitare, păstrând tăcerea în timp ce admira toţi trandafirii.

Mi-am inchis ochii lasandu-mi capul pe spate,vantul jucandu-se cu parul meu rosu ca focul

Îl privi pentru câteva clipe, afişând un zâmbet şters.
"Ah, cred că deranjez..."

-Nu-i asa ca e placut?Sa ai posibilitatea sa vezi cerul asta minunat in fiecare zi pentru eternitate?

-Mda, într-adevăr minunat, dar prefer cerul noaptea decât ziua...murmură, privindu-l scurt.

-Da,e mai frumos.Ma intreb cum de noi,vampirii pur-sange pot umbla ziua iar ceilalti nu?

-Hm, o adevărată enigmă. Bănuiesc că fiind pur-sânge ne oferă unele abilităţi în plus..Nu pot zice că m-a interesat prea multe asta...şopti, ridicându-se uşor de pe scaun, întinzându-se scurt.

-Se vede ca suntem totali opusi.Pe mine ma intereseaza tot ce este diferit de clanul meu dar pe tine nu

-Pe mine nu mă interesează nimic despre vampiri, dacă vreau să aflu ceva, o fac, dar interesul meu se trezeşte greu, a trecut atât de mult timp încât am devenit plictisită de tot...şi voi fi plictisită pentru eternitate, ce plăcut. Am fost blestemată să nu dau peste nimic interesant...înşiră într-un mod mai rapid, oftând slab la sfârşit.

-Asta depinde doar de tine
Spun stiind bine ce zic.Traiam de mai bine de peste 1.000 de ani si nu am avut sansa de a ma plictisi